De Mărțișor, Google a pregătit ceva special, ca tu să simți și mai mult primăvara. Despre ce este vorba

Mărțișor sau ziua de 1 martie este una foarte importantă pentru români, deoarece semnifică începutul primăverii și încheierea sezonului de iarnă.

Încă de când eram mici, 1 martie a fost sinonim cu mărțișor. Dintre celebrările tradiționale românești, aceasta este una care s-a menținut și continuă să genereze profituri spectaculoase pentru creatorii podoabelor cu pricina. În mod tradițional, bărbații oferă aceste mici simboluri ale primăverii însoțite de un șnur alb/roșu în prima zi din martie. Femeile poartă respectivele podoabe pe toată durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Deși ai crede că românii sunt privilegiați prin îmbrățișarea sărbătorii de mărțișor, în realitate, acest mod de tranziție la primăvară este prezent în mai multe popoare învecinate, pe lângă țara noastră. În loc de mărțișor, mulți bărbați oferă flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Ca multe alte sărbători din calendarul românilor, există o simbolistică specială în spatele mărțișorului. Este vorba despre niște mituri populare care s-au dat mai departe din generație în generație și care variază de la o zonă la alta.

Conform Wikipedia, unul dintre mituri asociază mărțișorul cu un voinic care a eliberat soarele. Mitul cu pricina povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.